O nouă poveste cu o pisicuță de la autoarea cărților care ne-au încântat atât pe noi, părinții, cât și pe copiii noștri – seria cu pisica Mog, scrisă de Judith Kerr. Astfel că am așteptat cu nerăbdare un nou titlu în limba română, semnat de această scriitoare.
Editura Pandora M a scos de la tipar, recent, cartea “Coada Katinkãi” (Katinka’s Tail), încadrată în colecția PanDa, și tradusă din limba engleză de Luminița Gavrilă.
“Ea este pisica mea, Katinka.
Este o pisicuță simpatică, perfect obișnuită.
Mai puțin coada ei, desigur…”
Katinka, așadar, este o pisică simpaticã, perfect obișnuită, cu o coadă deosebită. Cel puțin asta este părerea bunicuței care o îngrijește. Împreună, cele două fac diverse lucruri perfect obișnuite: Katinka apare la pervaz când bunica deschide fereastra, își bagă nasul în plasa cu cumpărături, aduce șoricei în casă, pentru a se lăuda cu prada sa (hmm, poate totuși aceste scene – trei la număr – din carte, cu șoricei lipsiți de viață, vă vor deranja pe unii dintre voi), și multe altele, perfect normale pentru o pisică. Dacă ați locuit la țară sau aveți bunici la sat, ați văzut probabil cum vânează o pisică și cum se laudă cu prada, aducând-o chiar lângă ușa casei sau chiar jucându-se cu șoriceii stând cu fundul pe ei. Repet, asta fac pisicile chiar dacă la bloc le dăm doar bobițe și mâncare la plic.
Cartea aceasta este destinată copiilor peste 4 ani.
Dar coada? Totuși ce e cu codița aceea superbă? Într-o noapte bunica descoperă că pisica ei, Katinka, nu este lipsită de acel ceva special, în adevăratul sens al cuvântului. Magia e pe cale să se întâmple și să ne încânte!
Ce mi se pare foarte frumos la cărțile scrise de Judith Kerr, este că acestea sunt potrivite atât pentru fete cât și pentru băieți, de la cele mai mici vârste până la cele mai mari. Ilustrațiile au ceva aparte. Sunt simple și totuși copiii sunt încântați de ele, iar de unele chiar și eu, părintele. Mie personal, ilustrațiile îmi aduc aminte de anii noștri 90, deabia ieșiți din comunism, cu capotul de casă îmbrăcat de personaje, mobilierul acela stil clasic. Poate și din cauză că aceste cărți au apărut înainte de anii 90 în Anglia, alte vremuri.
Coada Katinkãi este recomandată iubitorilor de pisicuțe și fanilor seriei Mog.
Are ilustratii dragute, dar personal NU O RECOMAND intrucat contine EXPRESII NEADECVATE, cel putin, COPIILOR MICI. De exemplu: ”Ce naiba faci?”, ”șoarece mort ”, ”jumătate de șoarece” etc.
Bună! Da, am menționat de aceste trei scene cu șoricelul mort, posibil deranjant pentru unii dintre noi. Eu adaptez partea aceea, spunându-i fetiței mele că a adus Katinka un șoricel în casă și bunica îl dă afară unde îi este locul. Iar la replica “ce naiba faci?”, citesc fără “naiba”. La vârsta de 2 ani, neîmpliniți, comentăm și/sau povestim destul de des pe baza imaginilor din carte, după pe am citit o dată, integral, cartea.
Ar fi păcat să neglijăm cartea doar pentru aceste replici pe care le putem evita dacă nu sunt pe placul nostru, al părinților. În definitiv, cei mici văd și înteleg imaginile, și ceea ce le povestim noi, neștiind încă să citească, presupunând că acestă carte este citită copiilor sub 6-7 ani.