Ernest și Celestine la picnic, de Gabrielle Vincent. O adevărată aventură … în ploaie | Editura Frontiera

Ernest și Celestine se pregătesc pentru picnicul care va avea loc a doua zi. Însă vremea rea și capricioasă nu pare să fie de acord cu planul lor, iar Ernest este nevoit să găsească rapid o soluție – asemenea unui părinte iubitor – pentru ca șoricica Celestine să nu mai fie tristă, dezamăgită și îmbufnată, așa cum se întâmplă atunci când o promisiune făcută unui copil nu mai poate fi ținută.

Ernest dă dovadă de mult calm și, cu multă blândețe în glas, îi propune Celestinei să plece la picnic chiar dacă plouă. Vor pretinde că este minunat afară, iar, din acel moment, soarele ia locul norilor.

Sub privirile iscoditoare ale celorlalți șoareci și urși, care îi urmăresc de la ferestrele caselor, cei doi dansează în ploaie. Ilustrația cu ei dansând prin bălți și ținându-se de mână este absolut minunată, perfectă pentru a fi pusă în ramă.

Curând, după ce și-au instalat “cabana”, se servesc cu toate bunătățile pregătite cu o seară în urmă. Un urs apare de nicăieri și pretinde că au ajuns pe proprietatea lui, care este privată; însă, din poveste în poveste, ajung să se împrietenească, beau ceaiul împreună și sunt invitați la conac, unde descoperim o altă familie, compusă din părinți-urși și copii-șoricei.

Se dovedește a fi o zi minunată, neașteptat de frumoasă – o adevărată aventură… în ploaie! Alături de Ernest și Celestine, descoperim că în orice rău există și un bine și că, poate, nu ar trebui să refuzăm niciodată ceea ce ne oferă viața. E posibil să ratăm lucruri minunate fără să ne dăm seama, acolo unde, cel mai probabil, nu vedem nicio sclipire de soare.

Textul cărții este scurt, povestea fiind susținută mai ales de ilustrații, care grăiesc mult mai mult decât dialogurile existente, puține la număr pe fiecare pagină. Imaginile se derulează asemenea celor din cărțile fără text (wordless picture books), ajutându-i pe cei mici să descopere povestea chiar și singuri.

Cartea Ernest și Celestine este ilustrată în acuarelă de Gabrielle Vincent. Culorile calde, personajele expresive, cu care ne putem identifica indiferent de familia din care facem parte, și detaliile care abundă oriunde ne-am uita – toate acestea compun o minunată carte pentru copii.

Aș recomanda cartea Ernest și Celestine la picnic pentru felul delicat în care vorbește despre relația părinte-copil și despre emoțiile pe care cei mici le trăiesc atunci când lucrurile nu ies conform așteptărilor. Este o poveste care îi învață pe copii că dezamăgirea poate fi alinată prin calm, empatie și prezență, iar pe adulți îi invită să privească lumea prin ochii celor mici.

Cartea celebrează bucuria lucrurilor simple – o plimbare în ploaie, o joacă spontană, o masă împărțită – și arată cum acestea pot deveni adevărate aventuri atunci când sunt trăite cu inima deschisă. De asemenea, evidențiază calmul și blândețea unui părinte care știe să transforme o situație aparent neplăcută într-o experiență memorabilă.

Gabrielle Vincent este pseudonimul sub care a publicat cărți pentru copii pictorița belgiană Monique Martin (1928–2000). În anii ’80, aceasta s-a dedicat cu pasiune ilustrației de carte pentru copii și a devenit creatoarea unor albume memorabile, printre care Le petit Ange à Bruxelles, Un jour, un chien și, desigur, seria Ernest și Celestine.

Cărțile din seria Ernest și Celestine au fost adaptate pentru marele ecran în anul 2012, de către scriitorul francez Daniel Pennac. Filmul poartă titlul Ernest et Célestine.

În aceeași serie, la editura Frontiera, găsiți și cărțile: Ernest și Celestine l-au pierdut pe Simeon și Ernest și Celestine la muzeu.