O poveste de iubit și de păstrat în biblioteca celor mici, despre familie – despre legătura dintre părinți și copii, dar și despre cea dintre frați și surori, cu micile rivalități și gelozii inevitabile.
Astrid Lindgren și ilustratoarea Ilon Wikland au dat viață unui personaj adorabil, cu trăsături atât de autentice, încât copiii se vor regăsi în el, iar părinții vor zâmbi recunoscând, parcă, un portret-robot al propriilor lor copii.
Dacă pe alocuri vi se pare că Lotta este un copil alintat, răsfățat sau prost-crescut, pentru că face tot felul de năzbâtii, mai acordați-i o șansă și priviți-o mai atent. Veți descoperi o fetiță care își dorește să fie mare, asemenea fratelui și surioarei ei, care sunt doar puțin mai în vârstă decât ea.
Din dorința inocentă de a nu fi mai prejos decât frații ei, Lotta își dorește o bicicletă mai mare. Ea știe deja să meargă pe una (shh, în secret), are ochii albaștri la fel ca frații ei, nu verzi (în secret), și merge și la școală, asemenea lor (în secret). Convinsă că merită propria bicicletă la împlinirea vârstei de 5 ani – mai ales că trotineta i-a rămas mică – Lotta ajunge să facă câteva năzbâtii ca să le demonstreze părinților că este pregătită.
Rămâne de văzut cum ajunge să aibă o bicicletă, sau poate … două?
Cu siguranță veți găsi un subiect de discuție cu copiii după ce veți parcurge textul. Iar dacă nu, bucurați-vă pur și simplu de lectură! Este o poveste minunată, veselă, nostimă și plină de culorile primăverii pe fundal. În definitiv, copiii nu au nevoie întotdeauna de cărți cu morală. Se pot bucura de o poveste, chiar dacă subiectul este simplu sau naiv.
Fii primul care lasă un comentariu