Marele Uriaș Prietenos de Roald Dahl

Eu este singurul uriaș cumsecade și zăpăcit din tot Tărâmul Uriașilor. Eu este Marele Uriaș Prietenos. Eu este MUP.

Povestea se desfășoară în jurul uriașului MUP și a micuței Sophie care în toiul nopții îl surprinde pe acesta de la fereastra orfelinatului făcând un lucru tare misterios. Drept urmare MUP o înșfacă din camera sa pentru a nu i se divulga identitatea oamenilor iar primul gând al lui Sophie este că acesta o va mânca.

Dar uriașul cu urechi enorme și fața lunguiață nu face decât să o ducă pe Sophie în peștera lui, unde, cu felul lui împleticit de a vorbi, i se prezintă atât de frumos și inocent cum numai un copilaș ar putea: “Eu este singurul uriaș cumsecade și zăpăcit din tot Tărâmul Uriașilor. Eu este Marele Uriaș Prietenos. Eu este MUP.“ Ba mai mult, Sophie află că de fapt ceea ce făcea MUP în toiul nopții este o îndeletnicire nobilă a acestuia.

În scurt timp însă, puterile lui MUP vor fi puse la încercare, căci Sophie și noul ei prieten vor încerca să dejoace planurile uriașilor mâncători de oameni.

Acțiunea îi va ține pe cititori cu sufletul la gură și indiferent de vârstă le va stârni deopotrivă hohote copioase de râs.

A fost o plăcere să citesc această carte datorită ideii originale, a comicurilor de situație și a dialogurilor dintre MUP și Sophie dar și al celor cu regina Angliei, care au fost savuroase. “Pe jeleurile mele” dacă vă mint!

MUP ridică ibricul imens și luă o înghițitură.

– Aau! strigă el, scuipând lichidul în toată sala de bal. Mă scuzați, dar ce este porcoșirca asta puturoasă pe care o beau?

– Este cafea, îi răspunse regina. Proaspăt măcinată.

– E jegosnică! strigă MUP. Unde este sifoclăbucelul?

– Unde este ce? intrebă regina.

– Sifoclăbucelul suavicios și spumos, răspunse MUP. Toată lumea trebuie să bea sifoblăbucelul la micul dejun, Maiestate. Apoi noi toți poate să clipofâsâie împreună cu voie bună.

– Ce vrea să spună? întrebă regina, încruntându-se la Sophie. Ce înseamnă să ne clipofâsâim?

Sophie își luă o mină foarte serioasă:

– MUP, zise ea, aici nu este sifoclăbucel și clipofâsâitul este absolut interzis!

– Poftim? se miră MUP. Fără sifoclăbucel? Fără muzică minunicioasă? Fără clipofâsâieli? Fără bum-bum-bum?

– Dacâ vrea să cânte, te rog nu-l opri, spuse regina.

– Nu vrea să cânte, spuse Sophie sec.

– Dar a spus că vrea să facă muzică, spuse regina. Să trimit după o vioară?

– Nu, Maiestatea Voastră, răspunse Sophie. Glumește.

Prezentul fragment face parte din cartea Marele Uriaș Prietenos al colecției Cărțile de aur ale copilăriei de la editura Arthur iar formatul de buzunar este unul foarte drăguț, pe placul meu.

În cele 215 pagini, dedicate fiicei sale Olivia, pline de acțiune și umor se regăsesc și numeroasele ilustrații alb-negru ale lui Quentin Blake, care a făcut o echipă perfectă cu Roald Dahl, unul dintre cei mai renumiți scriitori de succes pentru copii. Cărțile lui, dintre care și aceasta, Marele Uriaș Prietenos, sunt adorate de copiii din toată lumea.