Toma Coriandru apasă brusc frâna când o măicuță desculță îi apare în fața mașinii și cade, prăbușindu-se pe asfalt, iar ultimele ei cuvinte pomenesc un medalion misterios. Coriandru se trezește astfel prins în mijlocul anchetei, ajutând poliția să dezlege misterul nu doar al acestei crime, ci și al unei alte fapte legate de același medalion. Își fac apariția Eminovici – un polițist dornic să-și facă treaba cât mai bine, comic prin comportament și mare amator de poezie, Ruxandra – o femeie misterioasă sosită recent la mănăstire, și măicuțele de acolo, care devin suspecte rând pe rând.
Coriandru e un personaj cât se poate de misterios, iar prezența lui excentrică adaugă un strop de condiment întregii povești. Este arheolog de meserie și anticar în timpul liber, conduce un ARO ca-n vremuri, se îmbracă după moda bunicului – cu cămașă de in, haină de postav, pălărie și pardesiu lung – și, dacă puteți crede, ține un buzdugan în mașină! Oare polițistul Eminovici ce-ar avea de zis despre asta?
Acțiunea romanului se petrece în România, într-un cadru pitoresc și spiritual, dominat de prezența unei mănăstiri reale – Văratec, un loc unde liniștea, rugăciunea, icoanele și prezența maicilor adaugă poveștii o atmosferă solemnă și încărcată de mister. Poate tocmai pentru că se sprijină pe un fundal real și autentic românesc, cu elemente religioase și istorice, ficțiunea creată de K. J. Mecklenfeld cucerește prin naturalețea cu care se desfășoară până la ultima pagină.
Medalionul, după cum descoperim spre finalul cărții, funcționează nu doar ca un indiciu în anchetă, ci și ca un simbol al legăturii dintre trecut și prezent, dintre istorie și secretele ascunse în sufletele personajelor.
Romanul se încadrează în genul cozy mystery, presărat cu umor inteligent și ironie subtilă, în care atmosfera locului și dinamica dintre personaje joacă un rol esențial în conturarea poveștii.
Medalionul domniței este primul roman al autoarei K. J. Mecklenfeld dedicat adolescenților și cititorilor de peste 14 ani. Cunoscută pentru stilul său jucăuș și plin de umor, autoarea a scris anterior cărți pentru copii, precum Hendrik de Mol și Planeta de Aur, Hendrik de Mol și Planeta de Jad și Cartea miracolelor – același ton cald și plin de spirit se regăsește și în această poveste polițistă.
Ilustrația copertei poartă semnătura Alexandrei Hochreiter. Cartea are copertă paperback, cu supracopertă ilustrată – ușoară de ținut în mâini, simpatică, numai bună de strecurat în rucsac sau geantă și răsfoit oriunde prindeți un moment bun pentru citit. Este editată de Crime Scene Press.
Medalionul domniței mi-a stârnit curiozitatea cu privire la viața Saftei Brâncoveanu, a banului Grigore Brâncoveanu și a domnitorului Constantin Brâncoveanu, dar și față de Mănăstirea de la Văratec. Așa că am început să caut mai multe informații, pentru a înțelege mai bine contextul istoric care a inspirat romanul. Cel mai probabil, după ce veți termina cartea, și voi veți deveni detectivi: veți căuta imaginea lui Constantin Brâncoveanu pe Google, fotografia statuii Saftei Brâncoveanu din fața Mănăstirii Văratec, le veți mări pe ecranul telefonului și le veți studia atent, în căutarea indiciilor care leagă ficțiunea de realitate.
Ca un ultim gând – dacă s-ar face vreodată un film artistic după romanul Medalionul domniței, vă rog eu: să-l distribuie pe actorul Leonid Doni în rolul lui Eminovici! Ar fi un deliciu – personajul i s-ar potrivi perfect, cu toată naivitatea simpatică, poezia improvizată și zelul lui comic de a face dreptate.
Fii primul care lasă un comentariu