Această ediție minunat ilustrată este o adaptare a romanului Momo, de Michael Ende, cu rolul de a pune în valoare mesajul transmis de autor, și anume – secretul artei de a asculta și de a trăi în prezent.
Momo este un copil, cel mai probabil o fetiță, însă nu se poate spune asta cu precizie. Locuiește în ruina unui mic amfiteatru. Dacă la început oamenii se tem de Momo pentru că nu își dau seama de ce ar sta un copil singur în acel loc, zi după zi are tot mai mulți musafiri care apar în preajma ei pentru simplul fapt că sunt ascultați și se simt mai buni la suflet, mai empatici cu cei din jur, iar imaginația lor prinde aripi, găsind soluții acolo unde se credea că nu există niciuna.
Momo nu vorbește, doar ascultă, dar prin modul ei de a-i asculta, acești oameni din oraș își dau seama de toate acestea singuri, fără cuvinte ajutătoare, ceea ce e impresionant!
Un citat de la începutul cărții:
“Căci timpul este viață. Iar viața sălășluiește în inimă.”
Fiind un text adaptat, scurt și în același timp dorindu-se expunerea ideii de a trăi timpul prezent, se omit anumite părți și idei ale romanului lui Michael Ende, de care nu ne putem da seama doar din textul acestei ediții ilustrate, fără a fi citit textul integral. Sunt idei precum consumerismul, copilăria și modul în care percep copiii timpul (ei având tot timpul din lume), cum noi, adulții, suntem într-o continuă grabă. Ajungem ca adulți să credem cu tărie că dacă economisim timp nefăcând ceva, vom avea apoi mai mult timp în această viață, pe care de fapt ar trebui să o trăim clipă de clipă, pas cu pas, fără grabă precum ne spune personajul Beppo. Dar unde se depozitează acest timp economisit și unde ne grăbim?
Sunt menționate prietenia lui Momo cu bătrânul măturător Beppo, care vorbește doar adevăruri, deși lumea îl consideră cu mințile pierdute, și prietenia cu Gigi, ghid turistic, cu o imaginație impresionantă, care vorbește necontenit, fiind și un băiat extrovertit. Deși par diferiți, cei trei au în comun respectul pentru semeni și plăcerea de a se asculta fără grabă.
O parte care lipsește din această ediție ilustrată de Simona Ceccarelli este cea în care Momo împreună cu un maestru numit Secundus Minutus Hora și cu o broască țestoasă Casiopeea pornesc într-o aventură pentru a-i opri pe acei “domni cenușii” dintr-o organizație malefică, care au furat timpul oamenilor din oraș.
Ilustrațiile create de Simona Ceccarelli sunt absolut superbe, cu multe detalii de observat și studiat, care fac trimitere la diverse idei ale romanului lui Michael Ende.
Traducerea cărții din limba germană este realizată de Yvette Davidescu.
Cartea este recomandată pentru 10 ani plus, mesajul cărții fiind mai bine înțeles de la această vârstă în sus.
Îmi plac mesajul cărții și ilustrațiile minunate. Mi-ar fi plăcut ca și printul să fie unul pe măsură, cu o altfel de legare a paginilor.
Acum că v-am făcut curioși, poate luați în considerare și ideea de a citi cartea Momo, cu textul integral, alături de această minunată ediție ilustrată.
Fii primul care lasă un comentariu