Hachiko: câinele care aştepta, de Lluís Prats și ilustrații de Zuzanna Celej. Traducere de Mioara Angheluță | Editura Trei – carte pentru copii

Cartea, Hachiko: câinele care aştepta, este o reinterpretare cât se poate de emoționantă a poveștii celebrului câine Akita, Hachiko, care devine faimos pentru loialitatea nemărginită față de stăpânul său, profesorul Ueno.

În fiecare zi, Hachiko îl însoțește pe profesorul Ueno la gară și îl așteptă să se întoarcă de la școală. După moartea neașteptată a profesorului, Hachiko a continuat să meargă la gară și să-l aștepte timp de nouă ani, până la moartea sa.

Lluís Prats face acest exercițiu de imaginație, și ne încântă cu o poveste sensibilă și pe alocuri amuzantă despre legătura puternică care s-a creat între un om și câinele său. Vom afla cum a ajuns Hachiko în casa profesorului și vom fi martorii complicității dintre aceștia, prin dialogurile și planurile de viitor pe care profesorul le țese, alături de tovarășul său tăcut și credincios, în lungile lor plimbări.

Una dintre cele mai amuzante părți ale cărții este aceea în care profesorul, deși nu ar dori să aducă un câine în casă, face acest lucru de dragul fiicei, dar ajunge să-l îngrijească și să-l îndrăgească atât de mult pe acest Akita, încât soția îi spune fiicei lor că pare că tata și-a luat un câine doar pentru el.

Cea mai tristă parte a cărții este despre viața lui Hachiko după moartea stăpânului – căutări neîncetate, asemenea unui suflet care nu-și găsește liniștea. Într-un final, dorința i se îndeplinește, iar cei doi se reîntâlnesc și vor fi exact așa cum le-a fost destinat să fie – împreună mereu.

Cartea explorează  mai multe teme, precum durerea pierderii cuiva drag, loialitatea și iubirea fără margini și relația specială dintre om și cel mai bun prieten al său, câinele.

Cartea aceasta, asemenea poveștii reale a câinelui Hachiko, are un final trist – astfel că, dacă sunteți mai sensibili din fire, veți avea nevoie de batistă la îndemână. Oricum, odată începută cartea, e greu să o mai lăsați din mână. Se citește dintr-o suflare.

Cartea Hachiko: câinele care aştepta a fost apreciată și premiată cu Premiul Folch Itorres 2014 și Premiul Strega Ragazzi 2018.

Traducerea creată de Mioara Angheluță păstrează emoția, sensibilitatea și suspansul transmise de textul lui Lluís Prats. Mi-a plăcut enorm de mult cartea!

Zuzanna Celej a ilustrat și aceste două cărți, traduse în limba română la Editura Signatura: Tărâmul nesfârșit al imaginației, de Marta Arteaga și Farul sufletelor, de Ariel A. Almada.